n Orig. ā, f. ? Also as o-stem. (Lat. basilica)
church:
baislic .i. eclais righ,
O'Dav. 258.
baslec .i. a basilca graece,
eclesia latine, tec[h] ríg nime,
O'Mulc. 182.
baslic .i. rigdae,
basilion graece, rex latine, unde basilci .i. relci, ar batar ríg
tantum no adnaictis intib,
128
.
ráid cosecrad ṁbaslic Eoin,
Fél. Nov. 19
(mbaislic, v.l.).
iar mbreith ind ríg do baislic,
SG 396.22
.
do-rónait tra baslicc moir occu dó, co tucsat a
chorp innte,
PH 2157.
As n. loc.
mors Fiachrach . . . abbatis Baslice,
AU i 230.1
(an.
764
). Imgoe Baislice (Baislicci, v.l.),
Trip.² 1185.
Sachelus Basilice (Bassilici, v.l.) Móire,
1212
. See also Hog.
Onom.